Din norul de cleÅŸte,
doar umbre curgeau
Pământul stropeau,
în valuri celeste.

Din norii sălbatici,
doar plumbul cădea,
Priviri scutura,
pe noi, cei ostateci.

Åži, marea, departe,
de oameni, era,
Ascunsă privea,
din colturi desarte.