Au trecut ceva de ani de cand nu mai ajunsesem acasa. S-au schimbat multe in acest coltisor din universul meu. Oameni ce nu mai sunt; chipuri nescunoscute; copii deveniti barbati sau femei. Casele in care batranii si-au dat duhul au inceput sa se prabuseasca, sub fundatiile subrede, facute pe un teren mereu miscator.
Dar satul inca traieste. Prin putinii oameni care au mai ramas. Este coltul de rai al copilariei mele …
![]() Detaliu din strada “broscarilor” Puteti descarca imaginea la o rezolutie de 8 mp; (you can download High Resolution Stock Photo) Dreamstime.com |
Broscari, sunt numiti locuitorii din partea de jos a satului. Prin adoptie, am fost si eu un broscar, in copilarie.
Daca te urci pe Ijileu (dealul de unde se anuntau “stirile” in sat, pana acum vreo zece ani; se urca gornistul sus, si urla de rasuna pana in vale spre Chichisa), poti cuprinde din priviri toata localitatea.
Pe strada mea pot cuprinde usor din priviri casa in care am copilarit.
![]() Privirea care mi-a insotit copilaria: bunica “Mama mare” |
Destinul si greutatile unui om care a trait aproape o intreaga viata fara barbat nu se pot citi mereu, pe chipul ce l-am cunoscut vesel. N-a fost sa fie sa-mi cunosc bunicul. A murit in 1970.
![]() In curtea bunicii |
![]() Bujor, un caine care nu-ti prea lasa liniste noaptea … |
![]() O parte din sat, cu biserica cea noua. |
Intr-o dupa-masa insorita de aprilie, m-am suit pe dealul Ijileului sa cuprind copilaria dintr-o privire.
In alta zi, am pornit la drum lung spre ruinele Imperiului Roman, cautand Porolissumul. Am trecut peste vechiul drum roman ce lega castrul de la Moigrad de cel de la Romanasi. Drumul inca mai apare la suprafata in anumite locuri, trecand si pe la marginea cimitirului.
![]() Drumul roman |
![]() Cimitirul satului |
Urcand dealul privesti inca odata satul si Magura Stanii (Mesesul, cum il numesc satenii). Pe drumul ce trece din Valea Stanii in Valea Jurtenii ajungi la vecinii din Viile Jacului.
![]()
Satul Stana vazut dinspre cumpana de ape dintre Valea Stanii si Valea Jurtenii (drumul ce duce spre Viile Jacului)
Am crescut la umbra lor …










frumos… sensibil… emotionant